Connect with us

Raport de primar

Aflat la al patrulea mandat, Florin Mitroi, primarul comunei Valu lui Traian vine la raport

Published

on

Situată la aproximativ 8 kilometri de municipiul Constanţa, comuna Valu lui Traian numără în prezent peste 12500 de locuitori. Anul 2004, când în fruntea localităţii, în funcţia de primar a fost ales Florin Mitroi, reprezintă un an de referinţă, întrucât de atunci, Valu lui Traian se află într-o continuă modernizare. În prezent, localitatea este preferată de foarte multă lume care doreşte să se mute din aglomeraţia oraşului, dar totuşi să beneficieze de un confort sporit.

REPORTER: Vă aflaţi deja la cel de-al PATRULEA mandat ca primar în fruntea comunei Valu lui Traian. Care sunt principalele realizări şi proiecte pe care le-aţi bifat în aceşti ani?

FLORIN MITROI: Pff….sunt prea multe ca să le trec aici în revistă. Cert este că am preluat în 2004 o comună scufundată în noroi, cu opt becuri amărâte de iluminat şi cu un aspect mai mult decât sărăcăcios, cu şcoli şi o primărie de care dacă te rezemai stăteau să cadă. Cele mai mari proiecte cred că au fost construirea de noi şcoli şi grădiniţe şi renovarea celor vechi, construirea de săli de sport, case sociale, stadion, ANL-uri şi cămine culturale, introducerea reţelei de gaz, canalizarea, asfaltarea drumurilor şi extinderea reţelelor de iluminat atât casnic cât şi public. Important este că eu nu am raportat aceste investiţii la sătucul preluat, ci la actualul intravilan construit al comunei, adică de aproape trei ori mai mare decât în 2004.

R: Care au fost principalele provocări cu care v-aţi confruntat în aceşti ani?

F.M.: Un bun manager am fost dintotdeauna. Fără falsă modestie, este cea mai mare calitate a mea şi am fost conştient că pot conduce bine comuna încă de când am candidat prima oară. Însă degeaba aş fi fost un bun manager dacă nu reuşeam să atrag şi fondurile necesare. Asta a fost cel mai dificil. Dar am reuşit să construiesc o echipă care să lucreze la atragerea de fonduri şi să creez trei noi cartiere ale comunei în care să vând terenuri la licitaţie pentru a mări bugetul comunei, dincolo de sutele de loturi acordate gratuit tinerilor. Administrând cum trebuie aceste fonduri şi insistând pe la ministere pentru altele, am reuşit să transform comuna în ce este astăzi.

În ultimii ani a devenit dificil să rezist psihic în postura de primar, pentru că…să fim sinceri, din punct de vedere financiar nu am avut niciodată nevoie de o funcţie. Am avut resurse încă dinainte de a candida. Am făcut totul cu drag şi din pasiune şi am sacrificat multe, inclusiv timpul alocat familiei şi mie însumi, ca să reuşesc să aduc comuna acolo unde este astăzi. Şi după atâta muncă, se mai trezesc unii cu nişte acuzaţii şi nişte reproşuri absolut fantasmagorice, de îţi vine să îţi depui demisia în aceeaşi zi şi apoi să priveşti relaxat, de la tine de acasă, cum vine altul şi îşi bate joc de reclamangii, barem să aibă ce reclama. Şi este nevoie de foarte mult echilibru psihic să depăşeşti astfel de episoade şi să conştientizezi la modul real că dacă vine altul şi îşi bate joc de tot ce ai reuşit tu să faci te va durea inima. În plus, mi-am luat întotdeauna în serios datoria pe care o am faţă de oamenii care m-au ales şi mă vor în continuare.

R: Care sunt, pe scurt, cele mai importante trei probleme din Valu lui Traian care necesită soluţionare de urgenţă?

F.M.: În primul rând ar fi dalarea canalului colector ce traversează localitatea şi construirea de podeţe. Noi am achitat până şi studiul de fezabilitate deşi terenul aferent aparţine Ministerului Mediului şi vor beneficia mai multe localităţi de proiect. Din păcate însă, de 7 ani nu primim la nenumăratele noastre adrese decât răspunsul penibil deja: “ne ocupăm de scos avize”.

În al doilea rând ar fi, ca în toată ţara, greutatea cu care derulăm achiziţii şi proiecte din cauza legislaţiei. Degeaba vrem noi să facem ceva şi avem şi fonduri, dacă durează un an licitaţia şi încă un an contestaţiile, timp în care expiră avizele şi trebuie modificat proiectul şi tot aşa. Când îi spui unui cetăţean că îi faci drumul în doi ani se uită chiorâş la tine, dar din interior lucrurile se văd cu totul altfel.

A treia problemă ar fi educaţia populaţiei. Din păcate, ne confruntăm des cu distrugeri ale locurilor de joacă sau ale gardurilor de la şcoli, etc. De asemenea, se parchează pe străzi într-o manieră de nu mai are loc nici ambulanţa, d-apoi o maşină de pompieri. O parte din populaţie încă mai scoate gunoiul la colţul străzii ca în antichitate sau aruncă bălegarul în stradă. Ştiu, întrebarea este de ce nu aplicăm amenzi. Răspunsul este că am ţinut întotdeauna cu oamenii şi încă mai sper că putem să îi corectăm fără sancţiuni.

R: Pe lângă investiţiile în infrastructură, aţi pus preţ şi pe activităţile sociale, cultură, dar şi evenimente organizate special pentru localnici. Unele dintre acestea au devenit practic o tradiţie, an de an. Ce ne puteti spuneti despre proiectele de viitor?

F.M.: Am pus accent pe absolut toate aspectele: medical, învăţământ, social, cultural. Şi o să pun în continuare. Pentru că aţi întrebat de cultural…da, avem acum un cămin cultural, un centru pentru tineret, am renovat bisericile vechi şi am construit una nouă, la fel cu geamiile şi cimitirele, etc. Organizăm în continuare kureş-ul tătăresc de 1 Mai şi Ziua Recoltei toamna, însă am renunţat în ultimii ani la Serbarea câmpenească ce marca începutul sezonului de păşunat. De asemenea, de Ziua Recoltei în ultimii doi ani nu am mai organizat spectacole şi nici anul acesta nu o vom face. Până nu terminăm cu introducerea de gaz şi canalizare pe străduţele rămase fără, banii sunt direcţionaţi acolo.

R: Cum aţi descrie, în câteva cuvinte, localitatea Valu lui Traian?

F.M.: Frumoasă, ordonată, expansiune rapidă, modernizare. Nu degeaba în 2012 am obţinut premiul pentru comuna cu cea mai rapidă dezvoltare din ţară.

R: Cum descrieţi relaţia pe care o aveţi cu administraţia centrală, ministere, Guvern?

F.M.: Nu este un secret că am schimbat partidele în trecut. Recunosc, fără să consider ca am greşit, că am schimbat partidele în interesul comunei. Degeaba vrei să faci ceva dacă nu ai susţinere de la Bucureşti, să ţi se finanţeze proiectele. Ca urmare a relaţiei bune cu puterea centrală, am obţinut finanţări enorme, în special pentru asfaltări.

R: Cum vă descurcaţi cu birocraţia cu care ne confruntăm în România?

F.M.: Nu avem de ales. Ne place sau nu, trebuie să mergem înainte.

R: Care este sistemul de valori pe care vă ghidaţi în viaţă?

F.M.: Aici ar trebui să răspundă valurenii. Eu cred totuşi că am fost întotdeauna un om corect şi empatic.

R: Care sunt principalele calităţi care v-au ajutat să izbutiţi în ceea ce v-aţi propus în funcţia de primar?

F.M.: Ambiţia şi capacitatea de a manageria.

R: Punând în balanţă activitatea profesională şi viaţa personală, cum reuşiţi să echilibraţi cele două aspecte?

F.M.: Din păcate, nu am reuşit să le echilibrez. De multe ori viaţa personală a pierdut în detrimentul celei profesionale.

R: Urmează şi cel de-al CINCELEA mandat?

F.M.: Nu ştiu să vă răspund acum, încă mai sunt doi ani din mandatul acesta. Mai sunt încă multe de făcut şi mi-aş dori să rămână totul perfect în urma mea, dar totodată recunosc, am şi obosit. Depinde de oameni şi de ponderea celor care reclamă ca să nu se plictisească. Vom vedea…

Actualitate

Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, la raport!

Published

on

Reporter: Vă aflaţi deja la cel de-al cincilea mandat ca primar în fruntea comunei Cumpăna. Care sunt, în opinia Dumneavoastră, cele mai importante realizari ?

Mariana Gâju: Începând cu anul 2000, realizările mele ca primar se referă la aducerea infrastructurii de apă și canalizare.

Din 2003 proiectele de preaderare SAPARD.

În anul 2009 a demarat proiectul privind aducțiunea de gaze pentru locuitorii comunei Cumpăna.

Proiectul privind reabilitarea drumurilor, comuna având 156 de străzi ( 102 Km drumuri) multe dintre aceste străzi în anul 2000  erau practic din pământ.

În anul 2000 în comuna Cumpăna nu au existat 156 de străzi. Am introdus în intravilan 200 de hectare, teren arabil dând astfel posibilitatea proprietarilor să vândă o parte din acesta. Banii proveniți din vânzarea acestor terenuri au fost dați copiilor, aceștia reușind la rândul lor să-și construiască locuințe noi, rămânând practic acasă. Astfel comuna de la 6200 de locuitori în anul 2000, a ajuns astăzi la un număr de 15.204. Mai există însă peste 1500 de locuitori care locuiesc în Cumpăna dar care nu și-au schimbat încă domiciliul din municipiul Constanța.

În domeniul sănătății a fost construit „ Centrul Medico-social” în care își desfășoară activitatea 10 medici de familie în perspectivă urmăridu-se înfințarea de cabinete pentru medici specialiști pe diferite specialități: cardiologie, urologie, diabetologie, etc.

 Din anul 2004 s-a înființat SERVICIUL DE PERMANENȚĂ MEDICALĂ, acest serviciu având medic 24 din 24.

În grija primarului și a consiliului local EDUCAȚIA ocupă primul loc, aceștia repartizând către învățământ cele mai multe fonduri:

–  construirea  unei școli cu banca mondială,

– campus școlar cu fonduri europene în valoare de 8,5 mil euro

–  două săli de sport ( a treia aflându-se în noul campus școlar).

CENTRUL SOCIO-EDUCATIV este destinat copiilor ai căror părinți sunt plecați să lucreze în străinătate. Organizatorii acestui centru îi are ca parteneri pe cei din comunele Vînători – Neamţ (judeţul Neamţ) şi Prundeni (judeţul Vâlcea).

Aceste centre oferă servicii integrate copiilor, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate precum, remediere educaţională în vederea dezvoltării de competenţe şi implicit a performanţelor şcolare, consiliere vocaţională a copiilor, consiliere psihosocială a părinţilor sau tutorilor şi activităţi alternative cum ar fi ateliere de creaţie şi activităţi sportive. Niciodată nu este prea mult când investești în educatia unui copil. Un copil educat este un om câștigat.

R: Cum aţi descrie, în câteva cuvinte, localitatea Cumpăna?

MG: Ca și copil născut – crescut la Cumpăna, cunosc dezvoltarea și nevoile localității. Astăzi Cumpăna nu este nici comună, nici oraș. Când spun acest lucru mă gândesc la faptul că există două categorii de locuitori.

Prima categorie este compusă din băștinași (cei născuți la Cumpăna) aceștia dorind să crească în curte animale, lucru care astăzi nu mai este posibil.

A doua categorie este alcătuită din cei care au venit din oraș și doresc să aibă liniște și condiții de lux.

Administrația publică locală trebuie să „împace” cele două categorii, în acest sens a înființat la marginea localității o zonă de microferme unde crescătorii de animale își pot desfășura activitatea.

Cumpăna va rămâne o comună nu un cartier al Constanței, pentru că în lumea civilizată, în statele membre ale U.E. există localități lipite de marile metropole, acestea făcând parte din zona metropolitană așa cum face parte și comuna Cumpăna.

Pentru a deschide porțile celor care vor să investească în domeniul economic este nevoie urgent de un nod de descărcare de pe autostrada A4.

Cumpăna trebuie să rămână o comună europeană așa cum ne-am dorit și am scris proiectul din anul 2006 cu care am câștigat titlul de „Sat românesc – Sat european” în cadrul unui concurs organizat de Uniunea Europeană.

Domnul Jonathan Scheele a oferit acest titlu administrației publice locale într-o ceremonie festivă ce s-a desfășurat cu ocazia activității intitulate „Rodul Pământului – Zilele Recoltei”, ediția 2006.

Degeaba muncim, degeaba realizăm infrastructura în comună dacă copiii noștri nu știu cine sunt, de unde vin și încotro se îndreaptă.

Cultura – Viața unei națiuni este cultura ei proprie.

Anul cultural la Cumpăna începe la 15 ianuarie, ziua omagierii poetului național Mihai Eminescu.

Nu există lună în calendar, o lună, în care să nu se desfașoare o activitate culturală.

 Avem obligația să ne educăm copii, să le dezvoltăm dragostea pentru cultură dar și să le insuflăm mândria că suntem români.

R:  Care au fost principalele provocări cu care v-aţi confruntat în aceşti ani? Aveți și proiecte pe care nu ați reușit să le realizați?

MG: Mulți se întreabă și astăzi….”ce caută o femeie în astfel de funcții?”, dar eu pot spune că femeia este mult mai consecventă, mai conștiincioasă, cu credința că poate realiza proiectele pentru bine locuitorilor care i-au dat votul de încredere. Aceasta a fost prima provocare pe care am avut-o înca din anul 2000.

Mai târziu au fost piedicile pe care din păcate unii ministeriali, cocoțați în scaune de zeci de ani, nici măcar nu se deplasează la fața locului pentru a constata tot ce este scris într-un memorandum sau într-o notă de fundamentare necesară în cazul realizării unor proiecte. Te întorci de zeci de ori pentru a demonstra necesitatea și oportunitatea proiectului.

 

Au fost și proiecte pe care nu le-am realizat, cum este cel referitor la construcția unei creșe. Construcția începe în 2018 când de fapt solicitarea a fost făcută în 2008.

Pentru Complexul Sportiv „Sfântul Nicolae” solicitarea a fost făcută în 2001 și va fi finalizat în 2018.

Nu este meritul primarului Mariana Gâju, ci echipei de funcționari publici, a viceprimarului  Florin Neagu care urmărește permanent pe teren stadiul de execuție al lucrărilor. Se muncește mereu în echipă, la solicitările făcute de locuitorii comunei.

Sunt și locuitori care contestă și spun: „…călcăm în gropi și ne trebuie nocturnă la complexul sportiv?”

Da, ne trebuie nocturnă într-un complex sportiv omologat la nivel național. Ne trebuie pentru copiii comunei înscriși în cadrul celor 17 secții ale clubului sportiv Victoria Cumpăna, club cu personalitate juridică.

La 7 discipline sportive comuna Cumpăna are campioni naționali. Pentru aceștia trebuie să muncim permanent și să creăm valori.

Sunt locuitori care contestă și construcția noului monument dedicat eroilor comunei Cumpăna care au luptat în cele două războaie pentru ca noi astăzi să putem trăi liber.

Monumentul este necesar, Cumpăna are eroi, este anul centenarului și acest monument va fi inaugurat la 1 decembrie.

Continuăm dezvoltarea durabilă în comună chiar dacă personal mă doare atunci când criticile unora sunt nefondate.

Asta e viața! Poate nu am avea puterea să mergem mai departe dacă nu ar exista acești cârcotași.

Din cauza obstacolelor întâmpinate de Compania Națională de Investiții, nu s-a putut realiza încă   „Centrul de tineret” destinat tinerilor din comuna Cumpăna. Proiectul este implementat de către Asociația de Dezvoltare Itercomunitară  „Zona Metropolitană Constanța” și va fi realizat cu bani proveniți  din fonduri europene.

Nu am reușit să preluăm terenurile agricole de pe marginea canalului Dunăre – Marea Neagră. Cei de la Ministerul Transporturilor au intabulat terenuri care nu le aparțin. Aceste terenuri sunt ale comunei Cumpăna și ne chinuim de 10 ani să demonstrăm aceste lucruri.

 

R:  Care sunt, pe scurt, cele mai importante trei probleme din Cumpăna care necesită soluţionare de urgenţă?

MG: Nodul de descărcare în autostrada A4 și continuarea solicitărilor pentru încă o șosea de legătură care va fi construită pe malul canalului, până în dreptul localității Lazu.

 

R: Cum descrieţi relaţia pe care o aveţi cu administraţia centrală?

MG:  Relația cu administrația publică locală este una bună, de colaborare. La nivelul structurilor asociative NU am fost consultați pe toate modificările legislative, având lacune… însă încercăm să le rezolvăm printr-o comunicare eficientă așa cum se cere la nivel european.

 

R: Cât de importantă este apartenenţa la un partid politic pentru un primar?

MG: Este importantă apartenența politică pentru a avea susținerea și sprijinul unui partid în realizarea proiectelor.

Din punct de vedere personal, un primar care lucrează cu credință, cu suflet pentru oamenii pe care-i reprezintă, poate bate la toate ușile, indiferent de culoarea politică deținută de cei din guvern. Aceștia trebuie bine cernuți în cazul în care sunt promovați pe funcții cheie, la nivel central. Să aibă viziune, voință și credință pentru binele românilor, pentru binele României.

 

R: Fiecare persoană se formează în viață după un sistem de valori și de principii, care sunt principiile după care vă ghidați Dumneavoastră?”

MG: Credința în bunul Dumnezeu, credința că împreună cu oamenii putem face treabă și că nimeni pe lumea aceasta nu poate realiza singur nimic. Omenia, fermitatea, solidaritatea dar nu în ultimul rând demnitatea de OM. Să muncim cu suflet și să respectam munca fiecăruia de lângă noi.

 

R: Punând în balanţă activitatea profesională şi viaţa personală, cum reuşiţi să echilibraţi cele două aspecte?

MG: 60% din rezultatul muncii mele îl datorez soțului meu. Dacă omul de lângă mine nu ar fi înțeles să mă lase să desfășor această activitate, stând zile în șir la ministere sau făcând parte din structurile asociative din delegația României la Comitetul Regiunilor de la Bruxelles, nu aș fi reușit să fac nimic.

Toate acestea îmi ocupă foarte mult timp, dar numai așa pot avea informațiile necesare, să pot știi unde și la ce ușă să bat pentru a rezolva toate problemele comunei .

Înțelegerea fiului meu…  Atunci când a intrat la liceu a învățat să se organizeze singur, fără să fiu obligată să-mi dedic prea mult timp acasă.

Comunicarea, înțelegerea și armonia in familie mă ajută să-mi recapăt tăria și forța.  Primesc zilnic sfaturi din partea familiei, ei nu sunt implicați nici în politică, nici în administrație și privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă. Mă voi ruga în continuare la Dumnezeu pentru sănătatea familiei mele de acasă și pentru familia mare a comunei Cumpăna.

 

R: Urmează şi un alt mandat?

MG: Da, voi candida pentru un nou mandat. Aceasta îmi este credința, voința și ambiția de a duce la bun sfârsit tot ce și-a pus în minte copilul născut și crescut la Cumpăna, Mariana Gâju.

 Copiilor noștri nu  trebuie să le lipsească nimic, aceștia trebuie să crească frumos, să fie educați și să nu simtă niciodată  diferența dintre oraș și sat.

Continue Reading

Raport de primar

Dorinela Irimia, primarul comunei Saraiu, la raport!

Published

on

Comuna Saraiu este o localitate mică, are aproximativ 1400 de locuitori în satele Dulgheru, Stejaru şi localitatea reşedinţă de comună, Saraiu. Din anul 2012, frâiele comunei sunt în mâinile primarului Dorinela Irimia, aflată acum la al doilea mandat. Din 2012 şi până în prezent, comuna Saraiu a cunoscut o dezvoltare accelerată şi a ajuns să fie una dintre localităţile despre care se vorbeşte la superlativ. Din acest motiv am dorit să începem această rubrică astfel, cu primarul comunei Saraiu.

 REPORTER: Vă aflaţi deja la cel de-al doilea mandat ca primar în fruntea comunei Saraiu. Care sunt principalele realizări şi proiecte pe care le-aţi bifat în aceşti ani?

Dorinela Irimia: „Am preluat mandatul în anul 2012, atunci când, cu ajutorul bunului Dumnezeu şi al locuitorilor comunei Saraiu care au avut încredere în mine şi în puterea mea de muncă, am câştigat alegerile locale. În acel moment am făcut câteva promisiuni. Astăzi, multe dintre ele au devenit realitate. Întotdeauna am ţinut legătura cu cetăţenii comunei, am considerat mereu că trebuie să le spun ce am făcut, în ce stadiu se află anumite proiecte şi, împreună, în funcţie de nevoi şi priorităţi, să facem planuri pentru viitor.

Primul proiect realizat după preluarea mandatului în anul 2012 a fost refacerea sediului primăriei, unde a fost refăcut gardul şi în incintă a fost construit un grup sanitar. Accesul în instituţie are acum o platformă spaţioasă cu pavele şi o alee centrală dalată. A urmat la scurt timp, iluminatul public. Toate localităţile comunei Saraiu beneficiază de iluminat public în varianta cea mai economică şi cea mai luminoasă datorită lămpilor cu led. Sistemul de alimentare cu apă a fost refăcut cu conducte noi de cea mai înaltă calitate, iar bârna ce lega cele două maluri ale râului Topolog a fost înlocuită cu o pasarelă pietonală, la standarde europene. În comună avem acum două grădiniţe moderne dotate cu tot ceea ce este necesar pentru a le oferi micilor vlăstare o atmosferă de poveste şi materiale care să le dezvolte imaginaţia şi personalitatea. Nici cele două şcoli  nu au fost uitate. În prezent, ele au o imagine nouă şi oferă toate condiţiile de care este nevoie pentru ca orice elev să poată să înveţe fără oprelişti. Căminul Cultural Saraiu a fost reamenajat şi recompartimentat. De fapt, ambele cămine, şi cel din Saraiu şi cel din satul Dulgheru beneficiază de dotarea necesară desfăşurării activităţilor culturale, dar şi a diverselor evenimente din sânul comunei. Dispensarul medical a fost complet reamenajat, modernizat şi igienizat şi pune la dispoziţia cetăţenilor cabinete de medicină de familie şi de stomatologie, dar şi o farmacie.

Piaţa agro-alimentară din Saraiu are tarabe noi cu acoperiş, o nouă împrejmuire şi pavaj.

Un alt obiectiv realizat este terenul de sport care a fost împrejmuit, are tribune şi vestiare.

Credinţa este întotdeauna cea care mă călăuzeşte în tot ceea ce fac, de aceea nu puteam să nu acord o atenţie deosebită lăcaşelor sfinte, unde rugăciunea plecată din suflet găseşte altar minunat Domnului: sfinte moaşte, icoane, policandre, dar şi ziduri reîmprospătate, iar curtea bisericilor este ca un colţ din grădina Edenului.

Nu în ultimul rând am cinstit pe cei plecaţi la Domnul transformând cele două cimitire ale comunei în oaze de plăcute amintiri şi locuri de rugăciune pentru sufletele celor duşi. Drumurile spre cele două cimitire au fost asfaltate, facilitând astfel accesul.

În ceea ce priveşte locurile de recreere, parcurile din cele două localităţi sunt o adevărată feerie de flori şi pomi, cu alei ce au băncuţe şi locuri de joacă pentru copii. În parcul Saraiu, în cinstea eroilor a fost construit un monument, iar realele talente ale tinerilor comunei au fost promovate prin înfiinţarea Ansamblul „Biblioritm” ce are drept scop promovarea moştenirii populare culturale din zonă.

A devenit o tradiţie, ca an de an, de Crăciun şi de Paşte, 1 şi 8 Martie, 24 ianuarie, 1 Decembrie şi toate celelalte sărbători importante de peste an, să adunăm cu mare drag familia Saraiu, aşa cum îmi place mie să spun. Iar în prezent, avem în derulare două proiecte ambiţioase şi foarte importante pentru toţi locuitorii comunei noastre. Un proiect în infrastructură care a fost declarat eligibil şi pentru care aşteptăm finanţarea. Este vorba despre asfaltarea celor două localităţi pe care le avem în administrare, Saraiu şi Dulgheru. Un proiect în valoare de 6,5 milioane de euro, banii fiind folosiţi peste asfaltarea a 35 km de străzi de interior. Un alt proiect aflat într-o fază avansată de derulare este acela ce vizează construirea a două platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd. Cele două platforme se vor întinde pe 5, 79 hectare şi vor fi realizate din fonduri europene. Valoarea investiţiei este de 2 milioane 862 mii lei, bani atraşi din fonduri europene, în timp ce  aportul administraţiei locale este de 255.230 mii lei. Această investiţie este extrem de importantă. Ea vine în sprijinul  fermierilor mici şi mijlocii, dar şi a gospodarilor care au animale în bătătură.

R: Care au fost principalele provocări cu care v-aţi confruntat în aceşti ani?

D.I.: De-a lungul acestor ani au fost multe provocări. Fiecare proiect a fost pentru mine o provocare. Au fost provocări de ordin administrativ şi provocări de ordin politic, însă nu vreau să vorbesc prea mult despre ele. Sunt situaţii pe care mi le-am asumat în momentul în care am devenit primar, sunt situaţii cu care se confruntă toţi primarii din România. Însă sunt întotdeauna motivată de concetăţenii mei, susţinerea lor mă întăreşte şi îmi dă putere.  Sunt o luptătoare şi o persoană foarte credincioasă. Ştiu că bunul Dumnezeu mă va ajuta să trec peste orice piedică şi mă va ajuta să duc la bun sfârşit tot ceea ce mi-am propus,  pentru binele locuitorilor comunei Saraiu.

R: Care sunt, pe scurt, cele mai importante trei probleme din Saraiu care necesită soluţionare de urgenţă?

D.I.: De curând, am fost puşi în faţa vicisitudinilor vremii. Mai exact, la începutul lunii iulie, când o ploaie torenţială a distrus drumuri si case. Aceasta este cea mai mare problemă ce necesită soluţionare urgentă. Este absolut necesar să construim canale colectoare care să preia aluviunile ce vin de pe versanţi şi care în lipsa acestor canale, se revarsă în comună. Un pericol îl reprezintă şi râul Topolog care, în timpul ploilor se umflă şi inundă comuna. În acelaşi timp, va trebui să intervenim urgent pentru a repara drumurile din nord-vest-ul comunei distruse în proporţie de 95%, de aceste inundaţii.

R: Pe lângă investiţiile în infrastructură, aţi pus preţ şi pe activităţile sociale, cultură, dar şi evenimente organizate special pentru localnici. Unele dintre evenimente au devenit practic o tradiţie.

D.I.: Aşa cum am spus, noi suntem o familie. Împreună muncim şi împreună ne bucurăm de fiecare sărbătoare. Ne face plăcere să fim împreună. Aşa că a devenit o tradiţie ca an de an, să organizăm zilele comunei, petreceri de Crăciun, de 8 Martie sau alte sărbători. Ziua comunei Saraiu este sărbătorită în fiecare an în ziua de 14 octombrie, însă anul acesta am decis să o sărbătorim în avans, în data de 2 iunie. Am luat această decizie pentru a mulţumi astfel unor prieteni de suflet, ,,Clubul Rotary Cetatea Tomis” Constanţa şi Clubul Rotary „Chablais” din Elveţia care ne-au dăruit în acest an o maşină de pompieri ce a intrat în dotarea Primăriei Saraiu şi va deservi comunitatea locală. Activităţile sociale sunt importante pentru comunitatea noastră şi ne bucurăm că la fiecare acţiune, oamenii sunt prezenţi în număr mare. Este o dovadă pentru noi că locuitorii comunei noastre sunt dornici să participe la astfel de evenimente. Mai mult decât atăt, prezenţa tinerilor într-un număr mare este pentru noi o dovadă că adolescenţii, copiii noştri sunt interesaţi şi preocupaţi să ajute, să se pregătească şi să contribuie la viaţa socială a comunităţii.

Saraiu este o localitate situată destul de departe de Constanţa, iar posibilităţile financiare ale localnicilor sunt destul de reduse, de aceea, de multe ori sănătatea este lăsată la urmă. Noi ca administraţie locală, suntem întotdeauna deschişi la toate propunerile de colaborare şi deschidem uşa tuturor celor care doresc să ne ajute. Aşa au luat naştere mai multe acţiuni de succes. Mă refer aici la vizita medicilor specilişti oftalmologi de la Mrini Eye Hospital. Mai exact, de Ziua Mondială a Sănătăţii, o echipă medicală de la cel mai renumit spital oftalmologic din Constanţa, cu dotarea necesară, a venit în comuna noastră şi a oferit consultaţii gratuite pentru aproximativ 150 de persoane. Ulterior, acolo unde a fost cazul, medicii au adus şi ochelari pentru persoanele care au avut nevoie. Consultaţiile cu aparatură de ultimă generaţie chiar în comuna noastră au fost de mare ajutor. Oamenii s-au bucurat că pot beneficia de specialişti acasă, pentru că, repet un drum la doctor nu este chiar uşor.

În pragul sărbătorilor de iarnă, am primit vizita voluntarilor de la Crucea Roşie. Ei au venit cu daruri pentru familiile numeroase sau nevoiaşe, dar şi cu propunerea de a deschide aici o subfilială. Am fost bucuroşi şi am primit cu braţele deschise această propunere, iar acum spun cu mândrie că la Saraiu, acasă la noi, funcţionează cea de-a 13 a subfilială a Crucii Roşii Constanţa. Aici, numerosi tineri participă de acţiuni de pregătire şi chiar deja sunt organizaţi şi ajută bătrânii singuri sau bolnavii. Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele sociale care au avut loc în Saraiu. Desigur că ne propunem să facem mult mai mult şi dacă ne ajută bunul Dumnezeu, vom reuşi.

R: Cum aţi descrie, în câteva cuvinte, localitatea Saraiu?

D.I.:  În primul rând, Saraiu este acasă. Şi întotdeauna acasă este cel mai bine şi cel mai frumos. Saraiu este o grădina a Raiului. Aici, pe meleagurile dobrogene, Dumnezeu a aşezat oameni harnici şi primitori, care ştiu să muncească, dar ştiu să se şi distreze. Sunt oameni gospodari pentru care munca şi credinţa sunt elementele de bază după care se ghidează în viaţă. Noi ne creştem copiii în credinţă şi bunătate, în tradiţie şi omenie. Tinerii din Saraiu sunt pregătiţi să ducă mai departe obiceiurile locului. Într-un cuvânt, Saraiu este un loc binecuvântat de Dumnezeu.

R: Cum descrieţi relaţia pe care o aveţi cu administraţia centrală, ministere, Guvern?

D.I.: Este o relaţie firească. Eu sunt o fire ambiţioasă şi luptătoare, iar dacă îmi propun ceva trebuie să duc la bun sfârşit acel lucru. Tocmai de aceea, insist şi mă deplasez la Bucureşti la ministere, peste tot unde este nevoie, pentru ca localitatea Saraiu să beneficieze de fonduri şi proiecte. Doar aşa ne vom dezvolta şi vom creşte. Dacă stăm acasă…şi aşteptăm…nimeni nu ne bagă în traistă …

R: Cum vă descurcaţi cu birocraţia cu care ne confruntăm în România?

D.I.: Cu perseverenţă, cu ambiţie, cu gândul că trebuie să reuşesc. Ştiu că locuitorii comunei Saraiu au aşteptări mari de la mine, şi-au pus speranţa în mine şi m-au investit cu această misiune. Drept urmare eu nu pot să îi dezamăgesc. Acest gând îmi dă puterea şi tăria de a merge înainte. Familia Saraiu, aşa cum îmi place mie să o numesc, merită tot ce este mai bun. Sunt sigură că încet dar sigur lucrurile se vor aşeza pe un fagaş normal.

R: Care este sistemul de valori pe care vă ghidaţi în viaţă? Care sunt principalele calităţi care v-au ajutat să izbutiţi în ceea ce v-aţi propus în funcţia de primar?

D.I.: Mulţumesc lui Dumnezeu şi părinţilor mei pentru ceea ce sunt. Am fost crescută în cele mai bune principii şi cu un sistem de valori bine definit. Sunt credincioasă, ambiţioasă şi întotdeauna pun interesul comun deasupra celui personal, perseverentă, sufletistă, iubesc oamenii. Mă hrănesc cu bucuria şi mulţumirea semenilor mei. Ştiu că omul sfinţeşte locul şi de aceea vreau ca Saraiu să fie o floare. În fiecare zi mă trezesc cu gândul că trebuie să fac mai mult pentru cei de lângă mine.

R: Punând în balanţă activitatea profesională şi viaţa personală, cum reuşiţi să echilibraţi cele două aspecte?

 D.I.: Cele două aspecte se îmbină perfect. Nu aş funcţiona dacă nu ar fi aşa. Împreună îmi dau putere. Liniştea căminului şi susţinerea familiei mă motivează. Familia este totul pentru mine, iar ei mă susţin în tot ceea ce fac. Sunt norocoasă şi întotdeauna îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat o  familie atât de frumoasă. Le mulţumesc pentru susţinere şi mai ales pentru înţelegere. Pentru că, trebuie să recunosc că au fost şi sunt multe sacrificii. Au fost momente în care eu nu am putut fi lângă ei…am lipsit poate atunci când cei dragi aveau nevoie de mine. Dar m-au înteles şi mă încurajează. Şi ei ştiu că acum am o familie mai mare…familia Saraiu, aşa cum spun eu.  Când reuşesc să ajut pe cineva sau contribui la binele semenilor mei sunt mulţumită. Asta este hrana mea !

R: Urmează şi cel de-al treilea mandat?

D.I.: În toţi aceşti ani de când sunt în fruntea comunei Saraiu am reuşit să schimb faţa localităţii. Le-am dat oamenilor motive de bucurie şi mândrie. Împreună am reuşit să facem din Saraiu un loc admirat şi cunoscut. Mai avem însă multe de făcut. Să ducem la bun final ceea ce am demarat, dar şi alte proiecte pentru comunitate, pentru ca familia Saraiu să trăiască din ce în ce mai bine. De aceea eu cred că este nevoie de un al treilea mandat. Decizia finală va aparţine locuitorilor comunei Saraiu. Dacă ei doresc să continuăm împreună, aşa va fi!

 

Continue Reading
Advertisement

Trending

Copyright © 2018 RoPressOnline