Connect with us

Actualitate

File de istorie: legenda întemeierii oraşului Balcic

Published

on

De la an la an, oraşul Balcic din ţara noastră vecină a devenit un reper tot mai important pe harta turistică a Bulgariei. Români sau turişti din alte colţuri ale Europei, în drumul lor spre staţiunile de pe coasta Bulgariei, se opresc aici pentru a admira celebrul castel al Reginei Maria şi, desigur, vestita grădină, unică de altfel în centrul şi în estul Europei, datorită colecţiei impresionante de cactuşi.

Iar pentru noi, constănţenii, Balcicul nu mai este o destinaţie care să mai aibă prea multe secrete. Cel puţin, la prima vedere. Căci nu mulţi sunt cei care cunosc povestea întemeierii acestui oraş.

Poveste pe care o evocă atât de bine jurnalistul constănţean Cristian Cealera în primul volum al cărţii sale, „Poveştile Mării Negre”. O lectură pe care ne-am dorit şi noi să o promovăm, căci ne-am convins că merită citită. Nu numai de pasionaţii de călătorii, ci şi de cei care doresc să descopere, în detaliu, această poveste încântătoare.

„Este secolul VI înainte de Hristos (după alte surse sec.V î.H) și pe acest mal au acostat corăbii ale temerarilor greci. Sunt de neamuri diverse, dar cei mai mulți dintre ei sunt ionieni din Milet. Își întemeiează o așezare chiar pe locul în care trăiesc deja, din vremuri imemoriale, băștinașii traci (Pliniu cel Bătrân a scris despre tribul trac Aroteres). Polisul grecesc va fi numit Cruni sau Krunoi. Numele se traduce prin “izvoare”, pentru că zona este bogată în astfel de surse de apă. Colonia se dezvoltă, dar orașul este încă mic și nu poate rivaliza economic cu marile Callatis, Tomis sau Histria.

 

În secolul III î.H, Cruni își va schimba însă numele în Dionyspolis. Legenda spune că după o furtună îngrozitoare, localnicii au găsit pe mal o statuie minunată a zeului vinului și al fertilității, Dyonisos. Nimeni nu știa de unde apăruse acea statuie. Au văzut-o ca un semn trimis de către zei. Au luat-o, au dus-o în oraș și au construit un templu minunat. Grecii din Cruni au decis să schimbe numele orașului, care a devenit astfel Dyonisopolis, Orașul lui Dionysos.

 

Din acel moment, polisul a început să se dezvolte tot mai mult, ajungând în cele din urmă unul din cele cinci mari orașe grecești din Mikra Skitya (Scythia Minor). Va avea o istorie tumultoasă, care se întinde pe mai bine de un mileniu (sub stăpânire greacă, romană și romano-bizantină). Nu vom vorbi acum despre Decretul lui Acornion sau despre Burebista, acestea fiind subiecte pe care le-am mai abordat. Urbea a suferit în urma atacurilor migratorilor, a fost aproape distrusă de un cutremur urmat de valuri mareeice, dar a supraviețuit până prin secolul VII d.H. În cele din urmă, Dyonisopolis a încetat să mai existe dar povestea a continuat pe aceste meleaguri.

 

În Evul Mediu aici s-a născut Balcicul, al cărui nume vine se spune de la despotul Țării Karvunei (Căvurnei), Balica. Acesta a fost tatăl celebrului Dobrotici, cel care a creat statul independent al Dobrogei medievale, cu capitala la Caliacra. Dionysopolis a rămas în istoria ținutului nostru iar Balcicul de astăzi, creat peste ruinele orașului antic, continuă și acum să impresioneze. Când ajungi la Balcic și privești apusul de soare, parcă nu te-ar mira dacă din valurile Pontului, s-ar ivi, dintr-o dată, statuia zeului Dionysos…”

 

sursa: Cristian Cealera & povestilemariinegre.ro
sursa foto: google maps & wikipedia.org & devianart.com

 

Actualitate

Premiu prestigios pentru soprana Angela Gheorghiu

Published

on

,,Marea stea a muzicii lirice”, cum este supranumită de presa italiană, soprana Angela Gheorghiu este câştigătoarea Premiului Puccini. Anual, Fundaţia Festival Pucciniano atribuie acest premiu unui artist a cărui carieră este marcată de interpretări memorabile ale operelor lui Giacomo Puccini.

Angela Gheorghiu a fost premiată vineri, 14 decembrie, în cursul unei serate de gală care s-a desfăşurat în auditoriumul Enrico Caruso al Marelui Teatru Giacomo Puccini, din localitatea Torre del Lago. Soprana Angela Gheorghiu a urcat, pentru prima oară, pe scena teatrului din Torre del Lago în 2009, într-un concert de gală.

Din operele lui Puccini, Angela Gheorghiu a interpretat La Boheme, Tosca, Gianni Schicchi, La Rondine, Madame Butterfly, iar pentru marele ecran rolul Tosca, în filmul regizat de Benoit Jacquot.

Angela Gheorghiu s-a născut la Adjud, şi încă din copilărie şi-a cultivat pasiunea pentru muzică:

,, Am descoperit încă de mică că am voce şi deseori cântam împreună cu sora mea. Nu m-am gândit niciodată ce voi face când voi fi mare. Eu eram deja cântăreaţă! Am fost norocoasă pentru că am fost încurajată de cei dragi. Familia şi profesorii au recunoscut imediat talentul pe care îl aveam.”, mărturiseşte cu drag artista.

Debutul internaţional a avut loc în 1992, la Covent Garden, în opera lui Puccini ,,La Boheme”(Boema).

De-a lungul carierei i-au fost decernate premii prestigioase precum:  Gramophone, Diapason d’Or, Choc du Monde de la Musique în Franţa, Deutsche Schallplattenkritik în Germania.

 

Continue Reading

Actualitate

“Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!” – TEAM

Published

on

Peste 400 de activități, mii de ore de educație non-formală, 345 dintre cei mai implicați voluntari, părinți, copii, instituții, oameni de presă,  premiaţi.

Aceasta a fost agenda Asociației Together Everyone Achieves More în data de 14 decembrie 2018, în cadrul Galei Voluntarilor TEAM, eveniment desfășurat în Sala “Remus Opreanu” din cadrul Consiliului Județean Constanța.

Într-o atmosferă de sărbătoare, cu oameni minunați, alături de echipa HC Dobrogea Sud Constanța, Asociației Together Everyone Achieves More s-a bucurat de un timp de calitate, momente artistice de excepție, și deosebit de multe premii oferite de sponsorii și partenerii acestui eveniment.

“Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!” Acesta a fost îndemnul care a guvernat întregul an, minunata echipă a voluntarilor TEAM.

    

Continue Reading

Actualitate

Un nou produs românesc cu Indicaţie Geografică Protejată

Published

on

România are, începând din această lună, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european. După doi ani de la înregistrarea cererii (26.10.2016), Scrumbia de Dunăre afumată a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicaţie geografică protejată (IGP).

Scrumbia de Dunăre afumată se alătură celorlalte 4 produse alimentare româneşti protejate în UE: Novac afumat din Ţara Bârsei, Telemea de Ibăneşti, Salam de Sibiu şi Magiun de prune de Topoloveni.

Scrumbia utilizată ca materie primă este pescuită în mod tradiţional numai pe Dunăre, începând de la vărsarea acesteia în Marea Neagră (izobata 20 m), până la Cotul Pisicii (mila marină 75-75). Arealul este constituit din două zone administrative.

Prima zonă administrativă este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, delimitată de la Cotul Pisicii (în dreptul localităţii Grindu, judeţul Tulcea) la vărsarea Dunării în Marea Neagră până la izobata de 20 m, numai pe cele trei braţe ale Dunării şi în Dunăre pe această porţiune.

Cea de a doua zonă geografică este zona administrativă a comunei Frecăţei (localitatea Cataloi), în continuarea primei zone.

Scrumbia de Dunăre afumată este un produs vechi. Peste 100 de ani de producţie şi de comercializare în aria geografică au contribuit la reputaţia produsului.

Scurt istoric

Sub denumirea de „Scrumbie de Dunăre afumată”, produsul prelucrat în aria geografică, precum şi reputaţia sa au fost consemnate de Grigore Antipa într-o lucrare din anul 1916 :

„[…] În timpurile din urmă indus­tria conservelor de peşte a luat la noi o desvoltare mereu crescândă. În afară de cherhanagii, cari produc în stil mare în regiunea de prindere peşte sărat – conserva noastră cea mai primitivă şi cea mai răspândită – scrumbii în butoaie, batoguri şi balâc, chefal afumat, etc., de o bucată de timp s-au creat în regiunea pieţelor de vânzare fabrici sau ateliere de conserve de peşte. Pe de o parte sunt afumătoriile care fac batoguri, scrumbii de Dunăre şi tot felul de peşte de mare afumat […]”. („Pescăria şi pescuitul în România”,Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI)

În aceeaşi arie geografică, în anul 1919, în corespondenţa Prefecturii judeţului Tulcea privind schimbul de peşte contra cerealelor, este consemnată comercializarea produsului „Scrumbia de Dunăre afumată”, prin „Deciziunea ministerială nr. 740din 20 mai1919 ” şi „Tabloul de preţuri maximale cu cari se va vinde peştele proaspăt, sărat şi afumat”.

În anul 1958, ,,Scrumbia de Dunăre afumată” era vândută în toată România, conform centralizatorului de planuri de desfacere al Întreprinderii de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea (I.I.D.P.). În anul 1965, produsul continuă a fi realizat şi este menţionat în documentul „Plan producţie” al I.I.D.P. T ulcea (Inventar nr. 69, Arhivele Naţionale Tul­cea).

Tradiţia de producţie a produsului „Scrumbie de Dunăre afumată” în aria geografică a fost continuată de mem­brii Asociaţiei RO-Pescador, începând cu anul 2011, ei fiind şi singurii producători în aria geografică.

Toate etapele procesului de producţie pentru obţinerea produsului Scrumbie de Dunăre afumată se desfăşoară în aria geografică delimitată.

România a depus la Comisia Europeană documentaţiile pentru încă patru produse în scopul dobândirii protecţiei europene pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţi de Pleşcoi,  Caşcaval de Săveni, Telemea de Sibiu şi Salată cu icre de ştiucă de Tulcea.

 

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

 

 

Continue Reading
Advertisement

Trending

Copyright © 2018 RoPressOnline