Connect with us

Actualitate

Diana Slav, la “raport”! Cel mai reprezentativ ghid de la malul mării ne-a împărtăşit o parte din experienţele sale în turism

Published

on

În interviul următor vom avea ocazia să cunoaştem un om de excepţie! Diana Slav, căci despre ea este vorba, şi-a făcut timp să răspundă întrebărilor noastre, în reprize, deoarece programul său este extrem de încărcat. Programări, rezervări, excursii, călătorii – toate acestea fac parte din itinerariul de zi cu zi al Dianei. Iar Diana este un om poveste, căci are atât de multe de povestit, încât vom publica acest interviu în două părţi.

Reporter: Diana, de mai bine de cinci ani eşti cel mai reprezentativ ghid al oraşului Constanţa. Ce te-a determinat să te apuci de „Constanta Walking Tour”?

Diana Slav: Poate că o să surprindă răspunsul, dar a trebuit să plec din oraş si din ţară ca să devin mândră de oraşul meu şi dornică să îl prezint şi altora.

Când am început să călătoresc, am făcut tururi pietonale ori de câte ori am putut. Şi am început să înţeleg şi organizarea unui astfel de tur. Şi cam ce trebuie să ofere el. Şi aşa am realizat că, de fapt, avem în Constanţa chiar mai multe poveşti decât multe oraşe vizitate de mine, doar că pe ale noastre nu le ştie aproape nimeni şi cu siguranţă nu le prezenta nimeni.

 

Conceptul de walking tours a început înca din anii ‘70 în Europa şi de obicei era făcut de studenţi, ajungându-se acum la organizaţii cu program bine aranjat, cu echipă şi cu diverse tururi tematice.

Cam asta a fost scânteia, cam de aici a pornit mândria locală şi patriotismul în formă aplicată, fiindcă nu făcea nimeni un astfel de tur promovat în online, astfel încât am decis să încep eu. Nu ştiam exact nici cum să fac turul, aveam doar o idee de traseu în cap, nu ştiam nici cine mă va găsi în primă faza.

Am lansat pagina de facebook în iunie 2013 şi am avut prima solicitare de la trei fete din Polonia, în septembrie 2013. O să ţin minte această primă experienţă, pentru că ele de fapt veniseră aici la recomandarea uneia din din ele. Doar că aceasta venise în vârf de sezon, în august şi fusese impresionată de viaţa de noapte din Mamaia. Fiind trecut de jumătatea lui septembrie, s-au trezit că acea viaţă de noapte nu mai e disponibilă şi problema era că nici cluburile din oraş nu-şi deschiseseră încă porţile.

Plus de asta, centrul vechi era în plin şantier, procesul de restaurare stradal, iar două din ele erau în papuci de plajă, deci cam greu să se plimbe.  Aşa că ne-am oprit la jumătatea turului la un cocktail şi le-am căutat cluburi deschise şi ce posibilităţi şi oferte au.

R: Cum decurge o zi din viaţa ta, alături de turişti, în plin sezon estival?

D.S.: E un fel de haos organizat, eu prefer să îl numesc aşa. Fiindcă niciodată nu seamană o zi cu alta şi nici măcar planul unei zile nu mi se păstrează de cele mai multe ori până la finalul de zi, dar încerc să rămân flexibilă şi să fiu deschisă schimbărilor sau provocărilor, ajungând uneori la nişte mici recorduri personale, de tururi sau diverse activităţi strecurate în aceleaşi 24 de ore pe care le are disponibile orice om, de altfel.

În această vară, care a fost prima dedicată acestor activităţi turistice, o zi normală a decurs cam aşa:

– dacă aveam excursie de o zi, trezirea se făcea pe la 5-6 dimineaţa, returul în oraş pe la 7-8 seara şi uneori mai strecuram şi un tur pietonal. În excursii, oricum povestim foarte mult, fiindcă dacă tot traversăm Dobrogea, cu siguranţă nu voi lăsa locurile tranzitate fără să le dezvalui istoria şi orice detaliu pe care îl consider eu interesant.

– dacă rămâneam în oras, având deja programat cel puţin un tur, cu siguranţă răspundeam la zeci de telefoane / mailuri / mesaje, programând alte excursii sau tururi, poate puţin pe la birou şi, clar, mult pe teren. Recordul a fost de 4 tururi în aceeaşi zi;  recordul de durată al unui tur a fost de 3 ore, iar recordul de participanţi a fost de 80-100 persoane. În astfel de zile, acea normă recomandată de 10.000 de paşi, la mine se depăşeşte cu mult!

R: Ce obiective turistice le prezinţi turiştilor în expediţiile tale?

D.S.: Din fericire, aşezarea centrului vechi ne ajută, este o zonă compactă peninsulară, care îmi oferă o poveste bine închegată. Pot porni de la zidurile cetăţii antice şi apoi să intru în istoria modernă. De cele mai multe ori, încerc să aflu şi dacă au mai vizitat alte oraşe din România, dacă plănuiesc să viziteze, dacă au ceva pasiuni speciale, uneori sunt foarte interesaţi de anumite detalii din arhitectură sau istorie şi atunci mă pot adapta şi pe aceste aspecte.

Cu excepţia unui singur muzeu (cel militar), toate celelalte sunt la îndemână şi ele pentru a face parte din recomandări, la fel şi partea artistică de teatru sau concerte clasice şi balet.

Unde nu stăm bine? Nu avem info center pentru turişti, nu avem hărţi cu adevărat utile, nu avem standuri de suveniruri. Oamenii îşi doresc să îşi cheltuie banii la noi pe astfel de amintiri şi nu prea au opţiuni în acest sens.

R: Să nu uităm nici de expediţiile de o zi în Delta Dunării, în timpul verii. Cum decurge o astfel de experienţă?

Până în această vară, doar colaborasem pe acest proiect, acum preluând şi partea logistică. Din perspectiva unui turist, eu zic că este cea mai bună opţiune care să îţi permită să savurezi fără grijă o excursie de o zi.

Turiştii sunt preluaţi în cursul dimineţii din fiecare staţiune, iar plimbarea în Deltă se face chiar din mijlocul Deltei, ca să poata ajunge cât mai uşor direct la nuferi, evitând canalele principale şi intrând în zona de lacuri şi de canale foarte înguste.

Şi în acest caz, nu există o zi identică cu alta, niciodată nu ştim câte păsări ne vor onora cu prezenţa, iar vânătoarea fiind interzisă de aproximativ 10 ani, păsările sunt astfel mai relaxate când trecem pe lângă ele. Şi nici nu facem vizite invazive, la fel cum le menţionăm de foarte multe ori turiştilor faptul că nuferii nu se rup, iar aici cea mai uşoară comparaţie o fac cu floarea de colţ, fiindcă toata lumea ştie că sunt flori protejate.

Tot acolo le oferim şi experienţa unei mese pescăreşti, întotdeauna fiind captura zilei, iar marea majoritate vor alege acest gen de experienţă. Mai ales că alături le oferim şi un pahar de vin de la o cramă locală cu certificare bio.

R: Ce diferenţe ai sesizat, de-a lungul timpului, între turiştii români şi cei străini?

D.S.: Turiştii străini deja ştiu cum se desfăşoară astfel de experienţe şi îşi doresc foarte mult astfel de excursii organizate.

Intrarea în Uniunea Europeană a ajutat foarte mult, turiştii români învăţând şi ei avantajele unor asemenea experienţe, astfel încât, de la an la an, cerinţele au fost în creştere.

Şi tot de la turiştii români aş putea zice că mi-am luat şi recomăndări pentru alte excursii care pot fi organizate pe viitor.

R:  Şi, dacă tot ai amintit acest detaliu, ce recomandări ai pentru grupurile de turişti sosiţi pe litoral? Şi care sunt cele mai frecvente întrebări pe care le auzi de la aceştia?

D.S.: Recomandările mele pentru turişti ar fi să nu lase pe ultima zi excursia dorită; să nu mai lase pe ultima clipă telefonul dat pentru excursie; să nu mai sune în dimineaţa zilei cu nori sperând să mai prindă un loc în autocar. Încerc să trec cu vederea şi să consider excepţii telefoanele date la ora 6 dimineaţa sau la ora 11 noaptea.

Legat de întrebări frecvente, chiar mă gândeam…(fiindcă am un document salvat în acest sens) dacă să fac publice cele mai hazlii întrebări sau cerinţe venite din partea lor. Iată, aşadar, mai jos, doar o parte dintre acestea:

– locul 1 în acest top: Bună ziua, să ştiţi că eu sunt în vacanţă, iar creierul meu este şi el!”

– “Aş dori să fac o… rezervaţie!”

– “Şi ne luaţi cu barca din Mamaia până în Deltă şi înapoi?”

– “Barca are şi toaletă?!”

– “Facem o oprire la baltă/canal şi pentru o baie?
– Ştiţi, e rezervaţie naturală, nu e zona de plajă sau îmbăiat.”

– “Excursia până la Balcic e croazieră? Mergem cu vaporul?”

– “Dar nu puteţi să mă preluaţi de la supermarket-ul din colţ?”

– “Bună ziua, daţi-mi-l pe şofer, că vreau să îl întreb ceva pentru excursia în Deltă.
– Ştiţi, eu sunt organizator, vă pot da eu aceste detalii.
– Aaa… dar nu asta mă interesează, eu vreau să ştiu de unde cumpăr peşte!”

Şi astfel, cu această tentă comică, vom încheia prima parte a interviului nostru cu Diana Slav, dar cu promisiunea că vom reveni şi cu partea a doua în zilele următoare.

sursa foto: Facebook Diana Slav

 

Actualitate

Premiu prestigios pentru soprana Angela Gheorghiu

Published

on

,,Marea stea a muzicii lirice”, cum este supranumită de presa italiană, soprana Angela Gheorghiu este câştigătoarea Premiului Puccini. Anual, Fundaţia Festival Pucciniano atribuie acest premiu unui artist a cărui carieră este marcată de interpretări memorabile ale operelor lui Giacomo Puccini.

Angela Gheorghiu a fost premiată vineri, 14 decembrie, în cursul unei serate de gală care s-a desfăşurat în auditoriumul Enrico Caruso al Marelui Teatru Giacomo Puccini, din localitatea Torre del Lago. Soprana Angela Gheorghiu a urcat, pentru prima oară, pe scena teatrului din Torre del Lago în 2009, într-un concert de gală.

Din operele lui Puccini, Angela Gheorghiu a interpretat La Boheme, Tosca, Gianni Schicchi, La Rondine, Madame Butterfly, iar pentru marele ecran rolul Tosca, în filmul regizat de Benoit Jacquot.

Angela Gheorghiu s-a născut la Adjud, şi încă din copilărie şi-a cultivat pasiunea pentru muzică:

,, Am descoperit încă de mică că am voce şi deseori cântam împreună cu sora mea. Nu m-am gândit niciodată ce voi face când voi fi mare. Eu eram deja cântăreaţă! Am fost norocoasă pentru că am fost încurajată de cei dragi. Familia şi profesorii au recunoscut imediat talentul pe care îl aveam.”, mărturiseşte cu drag artista.

Debutul internaţional a avut loc în 1992, la Covent Garden, în opera lui Puccini ,,La Boheme”(Boema).

De-a lungul carierei i-au fost decernate premii prestigioase precum:  Gramophone, Diapason d’Or, Choc du Monde de la Musique în Franţa, Deutsche Schallplattenkritik în Germania.

 

Continue Reading

Actualitate

“Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!” – TEAM

Published

on

Peste 400 de activități, mii de ore de educație non-formală, 345 dintre cei mai implicați voluntari, părinți, copii, instituții, oameni de presă,  premiaţi.

Aceasta a fost agenda Asociației Together Everyone Achieves More în data de 14 decembrie 2018, în cadrul Galei Voluntarilor TEAM, eveniment desfășurat în Sala “Remus Opreanu” din cadrul Consiliului Județean Constanța.

Într-o atmosferă de sărbătoare, cu oameni minunați, alături de echipa HC Dobrogea Sud Constanța, Asociației Together Everyone Achieves More s-a bucurat de un timp de calitate, momente artistice de excepție, și deosebit de multe premii oferite de sponsorii și partenerii acestui eveniment.

“Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!” Acesta a fost îndemnul care a guvernat întregul an, minunata echipă a voluntarilor TEAM.

    

Continue Reading

Actualitate

Un nou produs românesc cu Indicaţie Geografică Protejată

Published

on

România are, începând din această lună, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european. După doi ani de la înregistrarea cererii (26.10.2016), Scrumbia de Dunăre afumată a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicaţie geografică protejată (IGP).

Scrumbia de Dunăre afumată se alătură celorlalte 4 produse alimentare româneşti protejate în UE: Novac afumat din Ţara Bârsei, Telemea de Ibăneşti, Salam de Sibiu şi Magiun de prune de Topoloveni.

Scrumbia utilizată ca materie primă este pescuită în mod tradiţional numai pe Dunăre, începând de la vărsarea acesteia în Marea Neagră (izobata 20 m), până la Cotul Pisicii (mila marină 75-75). Arealul este constituit din două zone administrative.

Prima zonă administrativă este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, delimitată de la Cotul Pisicii (în dreptul localităţii Grindu, judeţul Tulcea) la vărsarea Dunării în Marea Neagră până la izobata de 20 m, numai pe cele trei braţe ale Dunării şi în Dunăre pe această porţiune.

Cea de a doua zonă geografică este zona administrativă a comunei Frecăţei (localitatea Cataloi), în continuarea primei zone.

Scrumbia de Dunăre afumată este un produs vechi. Peste 100 de ani de producţie şi de comercializare în aria geografică au contribuit la reputaţia produsului.

Scurt istoric

Sub denumirea de „Scrumbie de Dunăre afumată”, produsul prelucrat în aria geografică, precum şi reputaţia sa au fost consemnate de Grigore Antipa într-o lucrare din anul 1916 :

„[…] În timpurile din urmă indus­tria conservelor de peşte a luat la noi o desvoltare mereu crescândă. În afară de cherhanagii, cari produc în stil mare în regiunea de prindere peşte sărat – conserva noastră cea mai primitivă şi cea mai răspândită – scrumbii în butoaie, batoguri şi balâc, chefal afumat, etc., de o bucată de timp s-au creat în regiunea pieţelor de vânzare fabrici sau ateliere de conserve de peşte. Pe de o parte sunt afumătoriile care fac batoguri, scrumbii de Dunăre şi tot felul de peşte de mare afumat […]”. („Pescăria şi pescuitul în România”,Academia Română, Publicaţiunile Fondului Vasile Adamachi, tom XIII, no. XLVI)

În aceeaşi arie geografică, în anul 1919, în corespondenţa Prefecturii judeţului Tulcea privind schimbul de peşte contra cerealelor, este consemnată comercializarea produsului „Scrumbia de Dunăre afumată”, prin „Deciziunea ministerială nr. 740din 20 mai1919 ” şi „Tabloul de preţuri maximale cu cari se va vinde peştele proaspăt, sărat şi afumat”.

În anul 1958, ,,Scrumbia de Dunăre afumată” era vândută în toată România, conform centralizatorului de planuri de desfacere al Întreprinderii de Industrializare şi Desfacere a Peştelui Tulcea (I.I.D.P.). În anul 1965, produsul continuă a fi realizat şi este menţionat în documentul „Plan producţie” al I.I.D.P. T ulcea (Inventar nr. 69, Arhivele Naţionale Tul­cea).

Tradiţia de producţie a produsului „Scrumbie de Dunăre afumată” în aria geografică a fost continuată de mem­brii Asociaţiei RO-Pescador, începând cu anul 2011, ei fiind şi singurii producători în aria geografică.

Toate etapele procesului de producţie pentru obţinerea produsului Scrumbie de Dunăre afumată se desfăşoară în aria geografică delimitată.

România a depus la Comisia Europeană documentaţiile pentru încă patru produse în scopul dobândirii protecţiei europene pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţi de Pleşcoi,  Caşcaval de Săveni, Telemea de Sibiu şi Salată cu icre de ştiucă de Tulcea.

 

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

 

 

Continue Reading
Advertisement

Trending

Copyright © 2018 RoPressOnline